Buna ziua

“- Buna ziua, am sunat in legatura cu promotia … am primit un pliant din partea dumneavoastra.

– Nu stiu despre ce este vorba … lasati-mi datele de contact si revin eu cu un telefon.”

“- Buna ziua, acum cateva zile mi-ati promis un raspuns …

– Buna ziua, imi aduc aminte, dar am avut o perioada foarte aglomerata. Promit sa revin cu raspunsul in cateva zile.”

“- Buna ziua, trebuia sa ne intalnim acum 10 min.

– M-a intors un coleg din drum … ajung in maxim 10 min. Imi cer scuze … “

Cam asa suna multe dialoguri din viata reala. Nu este vorba de exceptii, ci de regula! Indiferent de contextul in care au loc, mi se par nefiresti. Sunt tipul de comunicari directe care presupun un angajament ferm din partea uneia dintre parti. Apoi, se intampla ceva magic (in sensul rau desigur) si angajamentul si/sau termenul se dilueaza pana dispare. Este un pacat in care cad foarte multi. Atat de multi incat cel care atrage atentia devine un ciudat!

Acest tip de reflex pacatos descris mai sus cred ca are impact in modul in care se deruleaza comunicarile noastre in general. Adica, acesta este modul nostru de a functiona. Asa se face ca o campanie poate sa mearga prost dpdv al alocarii resurselor interne fara ca cineva sa faca mare caz. Ce daca nu stie vocea blonda despre promotie !? O sa revina cu un telefon. Ce daca nu ai primit raspunsul promis !? Acum si-a adus aminte si nu va mai uita. Ce daca ai intarziat la o intalnire !? Daca e chiar important te va astepta.

Si mie mi s-a intamplat ca indiferent cat de bine suna si cat de mult si  de frumos promite o oferta sa nu-i acord atentie. De ce? Este foarte simplu, nu-i mai cred. Va aduceti aminte de ofertele frumoase care ne asaltau, dar care contineau o steluta 🙂 ? Se poate da o reglementare care sa excluda ofertele cu stelute, dar cu siguranta nu se poate impune seriozitatea prin lege …

Acest “tratament” intensiv cu nepasare de cea mai buna calitate din partea celor care genereaza comunicari isi va face efectul mai devreme sau mai tarziu. “Pacientul” va ajunge si el nepasator. Este adevarat ca nu va mai fi afectat de aceste situatii, dar fiind nepasator te va trata cu aceeasi reteta cand situatia se va inversa. Atunci tu vei fi un ciudat care trebuie tratat si se vor gasi doctori specializati la tot pasul.

Ce vinde?

Mesajul unei comunicari in cadrul unei campanii de marketing direct este de cele mai multe ori o oferta. O oferta de nerefuzat trimisa catre X, indiferent de canalul de comunicare ales trebuie sa vanda. Aceasta oferta de nerefuzat poate contine o caracteristica, un avantaj, beneficil sau beneficiul unic. Este deja o axioma care zice ca beneficiul este cel care vinde. Este corect, dar nu 100% adevarat.

Daca luam exemplul unei masini, o caracteristica este tractiunea integrala. Sunt multi cei care doresc o masina cu tractiune integrala, dar nu prea au habar ce inseamna asta. Tractiunea integrala este de mai multe feluri si functioneaza in multe moduri. Asta inseamna ca in functie de situatie te poate ajuta sau iti poate fi inutila. Sunt insa multe cazuri in care un SUV se vinde doar pentru ca are tractiune integrala si punct. Este o caracteristica ce vinde. Un avantaj este acea caracteristica ce te ajuta sa te diferentiezi. Deci pune o linie clara de demarcatie intre produsul / serviciul tau si al competitiei. De exemplu volumul portbagajului. Daca poti spune ca este cel mai mare dintre masinile din clasa nu inseamna ca este suficient de incapator, dar a diferentiat masina pe care vrei sa o vinzi de restul. Si asta poate vinde. Un beneficiu este ceea ce primeste clientul. De exemplu posibilitatea de a executa depasiri repede si in deplina siguranta (activa si pasiva). Asta va face ca un drum lung sa fie mult mai relaxant. Si asta vinde. Beneficiul unic este acel beneficiu care ofera o oportunitate. De exemplu un discount de care poate beneficia doar acum cel care cumpara, urmand ca peste scurt timp acest beneficiu sa dispara. Si asta vinde. Cel mai simplu pentru a intelege cum functioneaza beneficiul unic este sa ne uitam la magia pe care o degaja cuvantul “promotie”.

In general produsele / serviciile sunt similare, si deci propun beneficii similare. Acesta este unul dintre motivele pentru care anumite beneficii propuse clientilor nu mai sunt credibile. Daca insa, oferta ta de nerefuzat ofera tot “traseul” construirii beneficiului pornind de la o caracteristica unica a produsului / serviciului situatia se poate schimba radical. Mesajul devine logic si credibil. Clientul este dispus sa acorde incredere, dar trebuie sa aiba de ce si sa inteleaga ce i se propune.

Construirea unei astfel de oferte este mai complicata, dar marketingul direct ofera contextul perfect adaptat pentru o astfel de comunicare fie ea adresata sau nu.

Oglinjoara fermecata

Probabil ca din motive de costuri unele dintre companiile mai mari au inceput sa se aplece catre campanii de marketing direct. E dragut … Problema e ca in felul in care o fac nu prea rezolva problema costuri. Din contra, cred ca reusesc sa cheltuie ceva bani – e adevarat ca nu multi – pe nimic.

Exemplul care imi vine cel mai repede in minte este METRO (despre care am mai scris p’aici). Au facut o campanie de mobile marketing. Si au procedat muncitoreste, adica au luat baza de date pe care o aveau (daca au inchiriat o baza de date e si mai rau!!!) si au trimis un SMS catre fiecare tinta. Mesajul anunta o promotie la televizoare LG in perioada 20-21 nov. Adica in weekend, adica exact atunci cand au ei traficul mai mare. Adica, ma cheama sa le dau niste bani si apoi sa pierd timp la cozi. In plus, o parte dintre cei care se regasesc in targetul lor pleaca in weekend din oras, deci iar nu e bine. Dar asta este cel mai mic neajuns al campaniei. Ideea este ca ei nu stiu daca pe mine ma intereseaza mesajul lor. Si daca nu ma intereseaza e posibil sa ma deranjeze. Nu e bine sa-ti deranjezi clientii 🙂 Asta se intampla pentru ca ei nu au facut niciodata follow-up la o campanie de marketing direct (eu cel putin primesc comunicari din partea lor dar nu m-a intrebat nimeni ce ma intereseaza si ce nu). Daca ar fi facut asa, acum nu ar mai trimis mesaje catre toata baza de date, ci doar catre aceia catre care merita. Adica, faceau o comunicare targetata – asa cum ii sta bine unei comunicari directe si adresate – si cu costuri optime. Daca ar fi procedat asa ar fi facut sens si o monitorizare si interpretare a rezultatelor. Deci, ar fi stiut la ce sa se astepte la urmatoarea campanie.

Referitor la mesaj as spune ca putea sa fie ceva mai creativ si sa-i dea un caracter viral, atat cat poate un mesaj prin SMS. Asa isi mai largeau putin baza de date catre care se adresau.

Daca-mi aduc aminte, in povestea Alba-Ca-Zapada si cei 7 pitici, oglinjoara fermecata oferea feed-back imparatesei rele si haine. Daca oglinjoara nu ar fi oferit acel feed-back povestea se desfasura altfel … Poate ca piticii era roscati, marul otravit era kiwi, Alba-Ca-Zapada era alergica la kiwi si nu musca, printul avea chelie si in final copiii nu mai iubeau povestea.

Spor la saiba …